Culmea nesimţirii / nota 1

Acum cateva zile era o discutie pe un forum romanesc despre produsele de la wrap.ro. Fetele (care nu cumparasera) ziceau ca nu sunt incantate de materiale, de explicatii, de pozitii, de preturi. De ce se vede pe site. Eu, bunul si prostul samariteam m-am trezit vorbind. Am zis, noh, zice fata ca-s 100% naturale desi au 5% fibre sintetice. Si, nah, comparatiile dintre wrap si sling sunt penibile. Si zice ca e produs romanesc dar nu se stie unde e facut materialul, probabil doar manopera e romaneasca. Dar de ce sa fim rai? Pretul nu-i nesimtit, nu e chiar fun sa tivesti 5m de material elastic (chiar daca-l tivesti prost, cu masini pt materiale neelastice si se rupe la folosire), fata si-a evaluat timpul mai bine ca altii, asta e. Se poate cumpara de la noi, se livreaza rapid, nu in 3 sapt cat ajunge din state, wrapul elastic nu e cea mai complicata chestie, una peste alta iese cu plus.

Si chiar ii luam apararea. Ziceam ca wrapul elastic chiar e o optiune, ca e o mama care lucreaza acasa, ca face asta pt ca e ceva in care crede (ca isi poarta copiii), aproape ca le-am inchis gura celor care comentau.

Si azi, dintr-o mare intamplare, intru pe site si dau sa ma uit la instructiuni. Fetele comentasera ceva de filmuletul de pe site, nu mi se incarca, asa ca intru pe pagina cu text. Si ce mi-e dat sa vad? Ceva foarte cunoscut. Extrem de cunoscut. Mult prea cunoscut. Asa de cunoscut ca parca era scris de mine.

A, stai, chiar era scris de mine. In noptile alea lungi in care copilul dormea si eu scriam si scriam. Urmate de dimineti in care el tragea de mine sa ne jucam si eu vegetam pe langa.
De zile in care ma voia si eu nu puteam fizic sa fac fata.
Si in zilele in care photoshopam sute de poze si copilul meu facea ADHD.
Si in nopti in care plangeam pentru ca nu reuseam sa le duc pe amandoua odata, copilul si firma.
Si in timpul pe care am crezut ca mi-l protejez cu bun simt afisand la intrare:

Toate informaţiile conţinute pe acest site sunt proprietatea SLING.RO. Reproducerea acestora, integrala sau partiala, se poate face numai cu acordul scris al SLING.RO.

Da, fraiera de mine.
Da, îmi e ciuda, imi e ciuda de mor.
Da, sunt plina de nervi.
Da, puteam sa-i scriu inainte. Si sa ce? Sa o rog ceva? Sau sa-i spun ca stiu si ca e mizer? Ca macar ar fi putut sa schimbe ordinea? Sa nu se prinda lumea? Ca putea macar sa foloseasca aceeasi persoana, sa nu bata la ochi? Ca putea, mama ma-sii de treabă, să nu fie copy paste?

Nu. De fapt preturile pareau mici pentru ca timpul alocat era minim. Ce se putea, se copia. Cu nesimtire si nonsalanta.



Nu, nu va deranjati sa googăliţi, sunt aici:
http://www.wrap.ro/html/instructiuni_de_folosire.html

Cu copy/paste de aici
http://www.sling.ro/instructiuni/

Nu toate, ca nu se potriveau. Ce-a mers.


Ia, si niste trafic, sa cresti mare!

Site mort/ De vacanta/ Chestii noi

In primul rând:
sâmbătă şi duminică, 29 şi 30 mai 2010 siteul va fi nefuncţional. La fel şi mailul. Totul va reveni la normal luni, însă mailurile trimise sâmbătă şi duminică nu vor ajunge la mine.


Ceva de vacanţă, pentru sufletul meu


Şi vă anunţ cu mare drag că am primit mostrele pentru două produse noi, extremele. Au trecut primele teste şi cât de curând vor apărea şi pe site.

Primele sunt slingurile din mătase naturală. De super mega fiţe dar care arată absolut demenţial cu blugi, tricou şi converşi. Partea nasoală e că super mega fiţele rămân valabile şi la blugi, adică vor avea un preţ năucitor. Pentru mine. Pentru alţii, poate nu :) Dar sunt absolut demenţiale!

A doua categorie e la cealaltă extremă. E vorba de wrapurile elastice. Au o durată de viaţă mai mică, pentru că se pot purta comod pentru o perioadă destul de scurtă de timp (până pe la 8 kg) dar fac tot posibilul ca acest lucru să se reflecte în preţ. Încă mă mai gândesc la varianta bio, fiind excelente pentru prematuri, dar cred că o să spun pas dacă nu reuşesc un preţ acceptabil.

Acestea fiind zise, mai am două perechi de invitaţii la târg, dacă aveţi nevoie, lăsaţi un comentariu mai jos.

Pa şi pusi (ne vedem mult dupa babyexpo)

Pe scurt

1. copil
2. lenuţă
3. ne mutam
4. babyexpo
5. vacanta de casa noua

Pe un pic mai lung:

Am de recuperat mult timp cu d. El dă pupici cu tonele, declaraţii de dragoste cum nu credeam că există şi mă vrea cu el. Şi eu mă conformez.

Vineri dau de băut, că-s Lenuţă. Sau Nuţi. Sau EMA (ce, numai EBA să fie? :) ). De băut cu husband şi kid, o atenţie la slinguri, ceva..surpriză. Dacă vă mai cheamă şi Nuţi, Tuţa sau Tinel şi, ca şi mine, v-aţi săturat de numele ăstea, mărim surpriza :)

Din curtea aia mare pe care o visam a mai rămas un petec, bun şi ăla. În următoarele 2 săptămâni o să ne tot mutăm, îmi doresc o schimbare în bine şi fără stres, aşa că va dura mai mult şi cu foarte puţin net si foarte mult timp pentru d.

De joia viitoare până duminică ne cărăm iar cu sutele de slinguri la Babyexpo. Dacă aveţi chef să încercaţi ceva, ne găsiţi în exact acelaşi loc ca data trecută. In sala mare, pe stânga. Fără net (bine, dacă o să adie criza şi o să mă plictisesc îngrozitor, poate transmit live pe twitter. Daca-mi amintesc parola :))) )

Şi după toate ăstea va fi nevoie de o pauză mare de refacere.


Să ne fie de bine !

De ce costă atât un sling

Asta pentru că voiam de ceva timp să povestesc, dar Ioana, cu ultimul comentariu la postul trecut, mi-a dat avântul.


În primul rând, ca să îi răspund, de ce costă slingurile 'Poartă-mă!' atât de puţin comparativ cu cele 'din afară'.
Ştiu că atunci când vezi două produse simliare, iar unul e la jumătate de preţ, nu poţi să nu te întrebi cu ce e mai prost. Hai, 10-20 de lei, mai merge, dar chiar la jumătate? Trebuie să fie un şpil. Şi e. Mai jos aveţi 6 motive pentru care slingurile mele sunt mult mai ieftine decât altele.

1. Nu vând prin retaileri. Deşi poate părea că aceştia câştigă bani simpli, nu e aşa. Până la urmă, 99% din produsele pe care le cumpărăm, sunt de la retaileri. Pentru multe din lucrurile pe care le cumpărăm pur şi simplu nu există varianta de a cumpăra de la producător. Iar un produs vândut prin retaileri înseamnă mai scump de două ori. O dată pentru ca trebuie să îi oferi un câştig pentru timpul şi materialele proprii investite (angajaţi, spaţiu, publicitate...), a doua oară pentru că nu îi poţi oferi un produs pe care tu însăţi îl vinzi mai ieftin. Deci mai scump de oriunde l-ai lua. +30-100%
2. Nu sunt plătitoare de TVA . Cel puţin nu până ating plafon impus de stat. Şi, cel putin deocamdată, mă bucur că nu am ajuns acolo. +18 %
3. Produc în România. Adică nu plătesc transporturi internaţionale (mai puţin pentru inele). Dacă la un pacheţel finuţ, transportul nu e extraordinar de costisitor, a produce ţesături în alta ţară înseamnă transport cu tirul. Pe lângă faptul că mă bucur enorm că pot produce în România şi sper din suflet să reuşesc să fac şi inele aici, treaba cu tirurile nu mă coafează deloc.
   
4. Nu plătesc TVA la transporturile internaţionale. În caz că nu ştiaţi, taxa pe valoare adăugată se adaugă şi taxelor de transport. adică după ce că dai x pe produs şi încă 30-50% pe transport, mai pui încă 18% TVA pentru produs şi 18% pentru transport
   
5. Nu vând produse organice. Asta se întâmpla din două motive. Unu: consider că, atât timp cât majoritatea părinţilor nu îşi permit hăinuţe organice (şi aici mă refer la body-uri, maieuri şi celelate haine care vin în contact direct cu pielea copilului), nu au nevoie de slinguri organice. Şi doi: pentru că România nu produce bumbac organic (ba se pare că şi cel ne-organic e pe terminate şi nimeni nu mai produce) şi nici măcar nu importă fire din bumbac organic. Variantele ar fi să cumpăr o tonă de fire :))) sau să produc materialul în afară. Momentan - pas. +50 - 200%
6. Nu în ultimul rând pentru că încă mă plătesc prost :). Pentru că am început această afacere de drag şi nu pentru a îmi asigura o sursă de venit care să îmi permită să mă întreţin singură.
   

La preţul de 120 lei, adăugaţi cele de mai sus şi săriţi lejer peste 200 lei.






Acum, partea a doua, de ce costă atât de mult.

Ştiu că pentru unii un sling parte foarte scump. 2m de material, tăiaţi în două pe lăţime şi două inele. Ceea ce este mai mult decât corect atunci când faci un sling. Atunci când faci câteva sute, lucrurile se schimbă.

1. Cel mai important lucru de luat în calcul este valoarea timpului propriu. Atunci când faci un sling, îl poţi face atunci când copilul doarme. Atunci când faci 10, nu mai merge. Atunci când, pe lângă cele 10, sunt şi 10 facturi, minim 10 mailuri (în varianta utopică în care, din 10 viitori purtători nici unul nu te intreabă nimic :))), 10 seturi de instrucţiuni şi 10 colete, copilul suferă. Oricum ai lua-o şi oricum ai spune-o, este un timp rapit de la propriul copil. Unul care nu se mai întoarce. Şi pe care am impresia că nu îl vând la un preţ corect :( Şi dacă 10 slinguri odată nu sunt o nenorocire, căci copilul se poate juca în parc cu tata (deşi fără tine), atunci când e vorba de 10 slinguri la fiecare 3 zile, sau în fiecare zi, sau 30 de slinguri deodată, în scurt timp opţiunile cu tata, bunica, mătuşa se termină. Cel puţin în cazul meu, când copilul nu (va) merge la grădiniţă.
   
2. Contribuţii la stat. Iar, dacă îţi faci singură un sling, faci unul cadou, sau faci bişniţă, statul n-are nici o treabă cu tine. Cel puţin până află :)). Însă altfel, dările pentru stat nu sunt deloc neglijabile. Impozitul pe profit/TVA-ul, impozitul forfetar şi sigur mai sunt multe chestii mici pe care le-am uitat.
   
3. Angajaţii. Poate fi unul singur, pot fi mai mulţi. Pentru fiecare însă, există un număr impresionant de taxe şi impozite. Adaugate la un salariu decent. Plus un contabil. Din nou, acest punct lipseşte cu desăvârşire atunci când îţi faci singură un sling.
   
4. Materie primă. Pentru un singur sling făcut, costurile sunt mici, câţiva metri de aţă, 2 m de material. o pereche de inele. Pentru cantităţi mai mari, pe lângă investiţia iniţială deloc neglijabilă (căci fabrica nu îţi ţese 2 metri de material, nici 20, nici 100, poate 1000) apar însă alte probleme, ca transportul şi depozitarea pentru câteva mii de metri de ţesătură, câteva zeci de kg de aţă şi alte kg de inele.
5. Întreţinere. Atunci când faci un sling, nu simţi nimic la factură :). Sunt câţiva lei care nu fac nici o diferenţă. Când cantităţile se schimbă, acei câţiva lei devin mult prea mulţi pentru a nu fi luaţi în calcul. Numai curentul consumat de două (zic aşa, un mimin, surfilat şi cusut) maşini industriale şi cele 9 becuri şi neoane aferente se ridică la o sumă deloc neglijabilă.
   
6. TVA. Pentru neplătitorii de TVA, acest lucru se traduce prin faptul că TVA-ul plătit pe materiale şi utilaje NU este recuperat în nici un fel, nici de la stat, nici de la clienţi. Adică este un cost în plus şi atunci când vrei să vinzi prin retaileri (de două ori) şi atunci când produci.
   
7. Întreţinerea sau înlocuirea maşinilor. Nu vorbim de o Camelia. Deşi e o maşină foarte bună (chiar e! Şi Ileana, şi toate Singer-urile vechi pe care le-am 'întâlnit'), nu este una industrială şi se poate repara lejer fără să ai mari cunoştinţe în domeniu. Pentru maşinile industriale, însă, lucrurile se complică un pic, al fel şi găsirea pieselor de schimb şi înlocuirea lor, nu mai vorbesc de oamenii pricepuţi să facă asta, greu de găsit şi costisitori. Plus ca, la un moment dat, îţi doreşti ceva mai bun :).
8. Alt fel de consumabile. Sunt sigură că au un nume în explicaţiile de specialitate, însă eu n-am ştiut cum să le zic. E vorba de un calculator bun, care să îţi permită să comunici ok cu clienţii, de un site care necesită cheltuieli lunare, de un aparat foto care să îti pună produsele în valoare, sau măcar să le arate aşa cum sunt (primul pe listă :) ), de tone de hârtie (ce bine că am scos facturile printate pentru persoanele fizice :) ), manechine, casă se marcat şi alte multe multe nimicuri care se tot adună.
   

Şi aş vrea să mai clarific ceva apropo de ce spunea Ioana în comentariul care m-a pornit :). Există şi oameni care vor să se îmbogăţească peste noapte din Babywearing. Există Infantino, mult blamată de comunitatea de BW din State pentru slingurile tip geantă despre ale căror probleme au fost informaţi de foarte mult timp şi nu au făcut nimic. Şi pentru mei-tai-urile copiate după o WHAM din state, fabricate în China şi vândute la jumătate de preţ. Şi există şi mame care lucrează acasă care îşi vând timpul foarte preţios şi lucrează foarte prost. Şi culmea, care sunt foarte apreciate. (Nu înceteze să mă uimească o mămică din state care face wrap-tai-uri din wrapurile clienţilor, foarte! încântaţi şi care nu are nici măcar două cusături paralele - paralele. Şi din pacate nu e singura). Însă asta nu ţine atât de mult de preţ.

Totuşi, majoritatea afacerilor începute de mame, în lumea BW, sunt făcute cu drag şi cu pasiune. Cel puţin până începe să te doară capul :))). Diferenţele enorme sunt date de ce v-am povestit mai sus. Evident, şi calitatea are un rol important. Însă, între toate cele de mai sus, calitatea este cea care schimbă cel mai puţin preţul. (Şi acum nu mă refer deloc la made in China care dă calculele complet peste cap)
Diferenţa între preţurile materialelor mai bune sau mai puţin bune calitativ este destul de mică între materialele făcute, nu cumpărate. Diferenţa între un material făcut special pentru slinguri şi unul cumpărat, este tot mică. Singurele variante în care poţi recunoaşte calitatea unui sling este fie să îl încerci, fie să ai încredere în cel care ţi-l vinde. Acesta e motivul pentru care calitatea nu a intrat la nici una din liste, nici la aşa scump, nici la aşa ieftin.




Până una alta, preţurile mele sunt cele de pe site. Consider că sunt nişte preţuri corecte şi sper din suflet ca şi vouă să vi se pară la fel şi, mai mult, să vă inspire să le încercaţi :)





P.S. Mă bucur foarte mult că şi la noi se înmulţesc retailerii pentru produse de purtat copilul. Pe lângă faptul că sunt oameni care îşi permit să cumpere la un preţ mai mare, şi atunci au mult mai multe opţiuni, sunt tot mai multe mame care îşi vor permite să lucreze de acasă, aproape de puii lor :)

Snobism, copii şi identitate. Printre LEGO şi slinguri

Daca nu aţi aflat până acum, d e înnebunit după LEGO. A primit prima oară acum 2 ani un set uriaş, cadou de Crăciun, de la un prieten. Şi de atunci a început demenţa. Nu vă pot spune câte LEGO-uri avem în casă, mi-e frică să calculez câţi bani sunt acolo, nenumărând cadourile. Ideea e super faină, posibilităţile nelimitate :) LEGO sunt dintr-un material foarte bun, foarte bine finisate, făcute numai în Europa. Şi cu un preţ (ceva mai mult decât) pe măsură.

Nu mică mi-a fost mirarea când am găsit într-un mic (şi prăfuit) orăşel de provincie, lego. Nu LEGO. Made in China. Cu un preţ pe măsură, adică de 3 până la 10 ori mai mic decât la Lego.

Prima oară m-a încercat un sentiment de revoltă. Ce nesimţiţi, mi-am zis. Ştiu că o idee nu se poate patenta world wide şi că, dacă chiar vrei să patentezi ceva, o poţi face într-o ţară unde nu a auzit nimeni de produsul respectiv. Deşi nu-s mulţi cei ce patentează slinguri sau mei-tai-uri într-o ţară doar pentru că altcineva nu a făcut-o, există. Nu mai vorbesc de marele brevet al Andreei Marin pentru elasticul care lungeşte body-uri şi care se produce de mult timp în multe locuri dar, nah, ea a avut prima ideea să-l duca la Geneva. Bleah! Şi totuşi, mi-am zis, asa nesimţiti? De LEGO ştie toată lumea!


Primul pe care l-am cumpărat semăna tare mult a LEGO mare (aka duplo), d l-a văzut, l-a vrut (pe ale lui le lăsasem în Bucureşti), preţul era decent, l-am luat. Era o mizerie de nedescris. Bază de lego mic, oameni de lego mare, bucăţi care se desfăceau imediat, piese care se spărgeau, calitate zero. Şi gândeam în continuare: ce nesimţiţi....

Apoi am luat un KAZY. Dacă nu ştiţi, toate piesele de Lego au inscripţionate, pe fiecare ţumburuş posibil, LEGO. Ei, astea aveau pe toate scris KAZY. Prost finisate, te agăţau, un camion de toată jena şi nişte instrucţiuni ce m-au pus serios în dificultate, atât din punct de vedere al construcţiei, cât şi strict fizic, cu tot cu ochelarii pe nas nedesluşind mai nimic din poze. E o vorbă care îmi place tare mult şi care zice că prostul nu e prost destul până nu e şi fudul. Cam aşa şi cu KAZY. Cum vedeam câte o piesă de-a lor rătăcită printre Lego-uri, cum mă luau nervii. Marii KAZY, chiar trebuia scris peste tot, să-ţi fie clar ce mare firmă e asta...


La un moment dat m-am oprit. Şi mi-am amintit de Cilla Ramnek (daca nu o ştiţi, vă spun eu: e o designer-iţă; se poate, sau merge numai la masculin?). Şmecheria e că, dacă ai ceva de designer, eşti tare. Ştiţi voi, un designer care să-ţi aranjeze casa, unul care să fi şi apărut într-o revistă, unul pentru curte şi, cele mai populare, hainele de designer. Partea amuzantă e că, atunci când un designer face ceva pentru Ikea, totul devine jenant. Ne snobim cât putem, dar cum putem să cumpărăm de la Ikea ... ei bine nu, asta nu se poate. Ikea e pentru middle class. Cine vrea să fie middle class?

Şi începusem să mă întreb. Oare sunt snoabă? Da, iubesc materialele de la Ikea, şi le iubesc şi fără nume de designer, însă dacă mi se pare ca numai lego-urile LEGO sunt bune, înseamnă că am luat-o pe arătură? Şi slingurile mele ce sunt? Care sunt 'the ones' şi care-s copiile? Oare ale mele aşa par pe lângă ... pe lângă care? Sa fie didymos cele mai tari? Oare calitatea germană e singura cea mai tare şi restul sunt mici KAZY?



Până să apuc să dau un verdict, a venit momentul unui nou LEGO. Fiind tot la bunici, am ajuns în piaţă, copilul a ales o locomotiva. Stuopare! Nu era Kazy şi nici altceva. Bine, era ceva în chineză, dar nu pot reproduce nici să vreau :). Instrucţiunile...de vreo 3 ori mai clare decât la LEGO. Nici nu credeam că se poate. Locomotiva superbă, model foarte vechi, detalii incredibile, piese fine şi extrem de bine realizate.

Apoi o staţie de poliţie. Apoi una de armată. Apoi una de salvare. Peste 1000 de piese (mult peste), împreună la jumătate din preţul secţiei de poliţie de la LEGO. Câteva mici probleme pe la omuleţi, pentru că vin mai dezasamblaţi decât cei de la LEGO şi se îmbină mai greu, linii ceva mai groase pe feţele oamenilor însă... per total...super!

Ieri am văzut încă câteva locomotive (evident, şi ăştia au serii), superbe toate, aproape că am luat-o eu razna. În loc de Omul Calmar de putem juca cu de 4 ori mai multe seturi cu de vreo 10 ori mai multe piese nume-chinezesc-de-nereprodus.



Ştiu că un preţ ascunde multe costuri care nu se văd la prima vedere. Ştiu că a produce în China e de zeci de ori mai ieftin decât a produce în Europa. Şi şi pentru că oamenii sunt extrem de prost plătiţi pentru asta.

Ştiu că pentru unii slingurile mele par scumpe. Ştiu că nu sunt şi ştiu cât mă chinui ca, făcând totul legal, să menţin acest preţ. Ştiu cât de mult înseamnă organic vs ne, ştiu cât înseamnă retailer şi ştiu exact cum se ajunge ca un produs care poate costa 150 lei să fie vândut world-wide cu 150 euro. Sau cu 300. Sau cu mai mult.
Şi înţeleg şi cum ajunge secţia de poliţie să coste 500 lei.

Şi incerc să îmi găsesc locul meu în toate astea.


Am avut ocazia, de mai multe ori în ultimul timp, să îmi vând slingurile în magazine (on line şi ne). O colecţie nouă, preturi pentru retail. Adică cu măcar 50% mai scumpe. Pentru mine - mai puţină muncă şi un profit mai mare; pentru ceilalţi - slinguri pe mai multe drumuri şi un alt preţ. Nu am putut. Efectiv nu am putut.
Era atât de simplu... In loc să spun 'animăluţe bezmetice' să spun Fabric designed by Wendy Sloboom, imported from the US. Şi în loc de 180 lei să spun 70 €. Şi în loc de Iasomie 130 lei (doamne cât de urât sună numele de flori în română) să spun Jasmin, 100% cotton made in European Union with untreated cotton and safest dyes 65€. Să schimb cele mai moi etichete imprimate pe unele ţesute, cât mai mari şi mai vizibile. Şi peste toate astea, să petrec mai puţin timp discutând pe mail sau la telefon.




Nu vreau sa fiu LEGO. Nu vreau să fiu nici KAZY. Şi nu cred că vreau să fiu nici nume-chinezesc-imposibil-de-reprodus. Vreau să fiu eu, aşa cum pot, când pot, cât pot. Cât mai pot.
Când veţi vedea slingurile mele în altă parte, să ştiţi că n-am mai putut. Că am obosit. Şi că am ales calea mai uşoară. Si că snobismul va fi doar o încerca de a mă alinia celorlaţi. Acela va fi momentul în care nu am mai luptat pentru ce cred şi, între a spune stop şi a mă conforma, am ales varianta a doua.


P.S. Dacă ati avut rabdare să citiţi tot, înseamnă că ori aveţi prea mult timp liber, ori chiar vă e drag să mă auziţi vorbind :)

&^#@&(%$((%@$

Nu obisnuiesc sa-mi vars frustrarile pe blog insa acum nu mai pot de nervi. Mama ei de posta romana. Si de functionari idioti. Pe langa faptul ca preturile afisate pe siteul postei nu au nici o legatura cu costul efectiv (de exemplu in loc de 39 lei pe siteul postei platesti 94, la 55 pe site tot 94 platesti si la 18 pe site fix 49) sunt pur si simplu idioti. Adica nu-s in stare sa citeasca formularul lor propriu si personal.

Plus, marirea taxelor, pentru mine, se face la dublu. 1 pentru ca se mareste tva pe care eu nu o recuperez de la clienti, 2 pentru ca se mareste cota de impozitare care ma afecteaza direct. Deci 100% sigur voi fi nevoita sa scumpesc slingurile.

Gata, am zis. Tot am nervi, dar parca putin mai putini. Parca..

În lucru

Ajutor de doua ori

Prima rugaminte, mai scurta. Am nevoie de un bag sling. Stiu ca sunt printre voi câţiva care au şi nu folosesc. Aş vrea să vi-l cumpăr. Pe mail.

A doua, mai lungă.
După cum aţi văzut, am făcut câteva materiale noi. O parte din cele pe alb vor fi vopsite cu totul şi problema e că nu mă hotarăsc în ce culoare. Ideea e că va fi un contrast mai mic, dunguliţele se vor vopsi şi ele şi va fi ceva mai..otova :)





Mă gândisem la

• rozaliu

• verde inchis

• mov inchis - pruna

• portocaliu

• negru

Absolut orice idei sunt binevenite, pun si un sondaj imediat ce imi mai vin cateva culori, sa aveti de unde alege.



P.S. Nu, nu e mai usor după ce cresc. Când îti spun exact ce-i doare şi de ce le e frică. E infinit mai nasol decât atunci când ştiai că e suficient să îl pui la sân, să îl strangi tare în braţe şi sa-i vorbeşti orice să te simtă aproape. Prima boală după mai bine de 2 ani şi m-a dat peste cap complet. Ziceţi odată ce fac cu culoarea aia să nu mai am şi asta pe cap :)

In sfarsit, materialele noi si subtiri

În primul şi primul rând, scuzaţi faţa proprie şi calitatea pozelor.

Acum să vă povestesc despre materiale:

• sunt mai subţiri decât primele dungate
  
• sunt mult mai faine pentru vară cu copil mic
• arata mult mai bine decât în poze
• sunt mai moi decât cele vechi

şi....ta-na-na-naul...

• sunt cu două feţe fără să fie dublate

Aşa, să vă explic. Fiecare sling are două tipuri de dungi. Mai dese, mai rare, mai mult sau mai puţin colorate. În funcţie de umărul pe care îl purtaţi (sau, fiind făcute cu mare artă :), puteţi să-l purtaţi pe dos liniştiţi) se va vedea un anumit desen. Unele sunt mai aproape de uni, altele cu dunguţe mici mici.

Momentan sunt în 3 culori, 6 modele în total, peste ceva timp va şi gata şi a patra, modelele 7 şi 8, gândite să meargă în primul rând cu blugi şi sa poată fi purtate fără nici o problemă de tătici (care m-au disperat în ultimul timp. Numai în ultima săpămână am avut 75% din clienţi tătici!!)

În plus, desenul de pe ele vă ajută să îl aranjaţi mai uşor. Ca idee, atunci când bebe e în sling, cam jumatate din material vine pe spate, restul trebuie să stea sub funduleţ. Puteţi verifica mult mai uşor cu materialele noi, desenul schimbându-se fix la jumătatea slingului.








Evident, din aceleaşi materiale puteţi alege wrapuri, cu orice lungime.


Şi înca o veste bună: am găsit denim! Nu, nu voi mai face slinguri reglabile din el, pentru că materialele, atât cele noi, cât şi cele vechi sunt superioare calitativ denimului (cu mult) şi e imposibil să vă placă mai mult cele din denim la cât de confortabile sunt cele noi. Însă îl voi folosi cu drag la slingurile fixe. Nu e aceeaşi nuanţă, e un bleu ceva mai deschis, dar e absolut demenţial.

Mai am în lucru câteva mei-tai-uri, Dumnezeu cu mila, să vedem care şi când sunt gata.