miercuri, 23 decembrie 2009

Pregătiri pentru o altfel de sărbătoare


În vreo două săptămâni sling.ro va face un an.

Ştiu că multe din voi au scris pe blog, am să încerc să caut toate postările însă dacă mă puteţi ajuta cu un link v-aş fi recunoscătoare. Sau dacă aveţi o poveste, primesc cu drag. Aş vrea să strâng măcar 50 de poveşti, câte una pe săptămână (or something :) ) şi cel puţin la fel de multe poze. Pentru că mămicilor nu trebuie să le fie teamă să încerce.

Iar dacă aveţi un sling şi nu aţi reuşit să îl folosiţi, vă rog din suflet daţi-mi un mail sau povestiţi pe forum. E păcat să aveţi aşa minune în casă şi să nu o folosiţi.

Ocazie cu care vă invit şi la un brainstorming :). A sling a day keeps the doctor away nu merge :) Şi nici there are some slings money just can't buy :)) Deci aştept ideile voastre, poveştile, supărările.

duminică, 20 decembrie 2009

1/ 29 bis

Să nu ziceţi că nu v-am zis.
1 an de blog, cadou anul trecut la primii 29.

Asta de fraieră, că în loc de 28 puteam să rămân la 27 încă un an, dar, din motive ce mă depăşesc complet, am trăit un an cu impresia că sunt la 29. Şi nu, nu eram.

So, dacă n-aţi înţeles nimic, pe scurt, 29 estem, mulţumim, primim.

luni, 14 decembrie 2009

Castingul pentru 'fotomodele' şi întâlnire de mămici 'purtătoare'

Cum vă spuneam acum vreo două zile, caut perechi, sau nu :), de mămici cu bebeluşi sub 4 luni (de preferinţă) care vor sa se distreze şi să înveţe să îşi poarte copiii. Şi să primească câteva slinguri care le vor ajuta pe viitor.

Am avut surpriza să primesc poze cu bebei candidaţi. Come ooon. Toţi, dar absolut toţi copiii sunt frumoşi. Nu frumoşi, excepţionali! Înnebunesc când văd un bebeluş. N-a fost dată să văd copil fără să zâmbesc. Deci stop! Nu vreau copii frumoşi, după nu ştiu ce criteriu. Şi nici mămici trase prin inel. Vreau copii şi mămici fericite. Nu vreau fotomodele, m-am exprimat prost. Vreau zâmbete şi voie bună. Şi copii aproape de părinţi. Am zis mămici? Primim şi tătici cu drag.

Şi cum mă gândeam eu la shooting şi am primit deja câteva oferte, mai mult decât una cum speram :))), am zis că ar fi super fain să găsesc un loc unde putem face fotografiile dar să ne şi putem 'destrăbala' un pic. Să puteţi proba ce vreţi, inclusiv wrapuri, mei-tai-uri, slinguri fixe, să nu fim stresate de timp, să împuşcăm mai mulţi iepuri dintr-o lovitură, cum ar veni.

Aşa că iar apelez la voi. Daţi-mi idei. Ştiţi vreo locaţie child-friendly, încăpătoare, încălzită, bine luminată, unde să ne putem desfăşura? Planul era pentru la mine acasă, unde se întâmplă majoritatea celor de mai sus, mai puţin partea cu încăputul, căci 5 perechi de mămici/tătici cu pici chiar nu încap decât dacă ne înghesuim bine şi pierdem partea cu distracţia, care trebuia să fie cea mai importantă.

So, cineva cu pile pe undeva? :)))

sâmbătă, 12 decembrie 2009

Schimbarea la fata 3.0. Căutăm fotomodele :)

A siteului. www.sling.ro E 90% gata, e sus, se vede.

Mai sunt încă articole în lucru, voi încerca să pun cel puţin în fiecare luna câte ceva, la câte am de spus legat de asta aş putea scrie vreo 3-4 ani :))

Mai sunt poze de pus şi multe alte nimicuri, dar e pe drumul cel bun.

Nu vă luaţi de gri :)
Mii de mulţumiri pentru voturile vostre in cadrul concursului de pe Hotnews. Şi un mare Mulţumesc pentru dl. Silaghi de la Banca Transilvania.



Partea a doua: caut fotomodele :)

Un pui tare drag, care trebuia sa fie vedeta Poartă-mă, mami! e tare bolnăvior, după o lună de spitalizare şi o operaţie. Alt pui tare drag mie, al meu, e mult prea mare pentru a mai face poze reprezentative pentru slinguri. Încă doi pui dragi care doreau să apară pe site au crescut şi ei o gramadă.

Aşa că am nevoie de un bebeluş, cu cât mai mic cu atât mai bine, de preferat sub 4 luni, pentru o tonă de poze cu mami a lui, cu tati sau cu mine. Eu aş prefera cu părinţii lui proprii şi personali pentru că relaţia lor e cu totul alta decât cea cu mine însă e ok în oricare variantă.

As prefera o mămica cu experienţă în ţinut copilul în sling dar nu e neapărată nevoie, poate e chiar o ocazie excelenta pentru cineva să vadă cât de usor se foloseşte. Şi să-şi îmbogăţească colecţia de slinguri după bunul plac :).

joi, 10 decembrie 2009

Cum să fii o mama (mai) cool (decât Beyonce)





Nu mă omor după parodii însă asta chiar e reuşită. Iar Beyonce, după mine, dansează răăăau de tot :)

miercuri, 9 decembrie 2009

Cum să (nu) fii o patroană

Post inspirat de noua brută a doamnei Păpădie.

Anul trecut pe vremea asta ne pregăteam de ziua mea. Cu clasica întrebare: ce vrei? Si deja clasicul răspuns (de vreo 3 ani încoace): nu ştiu, nimic. Până am reuşit să ma hotărăsc a trecut o lună. Până am reuşit să răspundem la întrebarea existenţială pe firmă sau pe avantaj a mai trecut o lună. Aşa că în februarie mă mândream cu laptopul meu cadou, cu puţin mov, la sugestia lui alex, să fie clar că e al meu şi să-mi amintească de tinereţe :).

Evident, cadoul pentru mamă e şi cadou pentru pui, aşa ca, cu prima ocazie, laptopul meu mov a devenit mov cu roz, verde, galben, dungi şi buline, toate abţibildurile lui d. Ca orice mamă, nu am putut strica opera copilului, mai ales că nu mă deranja absolut deloc, aşa că laptopul kitchos a devenit ceva obişnuit în casa noastră.



Câteva luni mai târziu am reuşit să găsesc prin o cunoştinţă a unei prietene a unei salariate de-a vecinii mamei o fabrică care ar fi putut să îm facă materialele. Şi cum tot era în drum spre atelier, am zis să oprim într-o zi să întrebăm ce şi cum. Într-o zi pregătită de mers acasă, adică îmbrăcaţi comod pentru drumul în maşină.

Aşa a fost prima întâlnire cu directorul fabricii. În aproape trening. Şi a doua, şi a treia, toate spre atelier sau spre casă, după căteva nopţi de lucru.

De-abia s-a obişnuit omul cu puştoaica sport mereu cu copilu' după ea şi maşina plină de bagaje că m-a lovit într-o zi aranjatul. N-am avut suflet să mă îmbrac la costum însă schimbarea era oricum uriaşă. Pantaloni de duamnă, cămaşă, machiaj, mina de duamnă, geanta cu laptopul, purced spre întâlnirea cu directorul de la tehnice să-i explic, cum ştiu eu mai bine, cu calculatorul în faţă :)), ce şi cum trebuie modificat.

De la Lasă, mă, io vreau să vorbesc cu şeful, la Bună ziua, doamnă era o schimbare de pretty women. Cei mai mici în grad, care nu mă cunoşteau, se dădeau la o parte sau se retrăgeau, nu mai dădeau peste mine fără să zică pardon. Eram, pentru prima dată, patroana :)))

Şi, aranjată toată, intru în biroul de la tehnic, doamnele se scuză şi îmi fac loc să ajung la director, mă servesc cu cafea, apă, suc. (nu, nu erau aceleaşi doamne care, cu câteva săptămâni în urmă, îmi spuneau de sus că acele canapele nu sunt sală de aşteptare, aşteptarea se face afară) Eu, duamna, ma asez finuţ pe scaun, discutăm, scot geanta de la laptop, îi explic că am făcut diagramele şi că mai bine discutăm aşa, şi ... şi... Da! Scot laptopul. Laptopul meu mov cu buline, litere, smileys şi hello kiity.

La naiba,iar nu-s patroană!

marți, 8 decembrie 2009

Cum să NU ţii copilul în sling

Şi cum să (nu) te distrezi cu 3 kilograme de orez.

La primul babyexpo am avut destui părinţi dornici să încerce un sling dar fără copilul din dotare. Plus viitorii părinţi care, deşi îl aveau, nu puteau să-l probeze cu slingul. Irinamea a fost o drăguţă şi mi-a împumutat nou-născutul ei de la Lamaze, dimensiuni de nou-născut, gât flexibil dar ... uşor. Am căutat la târg o păpusă mai aproape de ce îmi trebuia dar în afară de preţurile năucitoare (1,7-2,5 mil o păpuşă???? wtf? ) n-ar fi putut păcăli nici un adult că aduce a copil.

Aşa că, pentru a doua tură, am zis să-mi fac temele. Un drum la un fel de supermarket/europa slatinean/totul la 38 000 care costa mai mult de 38 000 şi m-am ales cu 2 gemeni perfecţi. Maleabili, genunchi 'îndoibili', proporţii de copil real. Le mai lipsea greutatea.

Am zis eu, mamă de treabă, că ar fi o ocazie tare bună să vadă copilu' cum facem operaţii. Operat copilul, scos maldărul de vată de plastic, şi distrat cu cele 3 kg de orez. Copilul încântat, am turnat orez cu cornetul în păpuşă, i-am făcut transplant de organe, i-am scos apendicele. Am decis în ultimul moment să punem vată la loc pe post de plămâni, l-am cusut, a fost excelent.



Asta a fost partea cu distratul. Iar Greuţu a fost foarte apreciat la târg. A făcut plimbări pe la alte standuri, a fost purtat de nenumărate familii pe care le-a cucerit iremediabil. Până în ziua 3.

Din ziua 3 de târg, Greuţu n-a mai fost amuzant. Deloc. Lui Greuţu' au început să-i cedeze suturile. Şi a început să curgă. Câte-un bob, câte-un bob. Câte zece. Câte douăzeci. La început numai când îi aranjai pantalonii, apoi din ce în ce mai des, în orice poziţie. Pe mine, pe Irina, pe Andreea, pe Anca, pe Claudia (şi ce bine a fost să se mai scape şi pe alţii, nu doar pe mine :))) ) şi, evident, pe toţi părinţii care au avut parte de experienţa unui drum cu Greuţu. La un moment dat chiar era nasol că nu ştiai ce să le zici mai întâi, să fie atenţi că e greu copilul sau să nu se sperie că [] curge :).

Apogeul lipsei de amuzament a lui Greuţu a fost însă acasă. Nu, nu acasă-acasă, la Bucureşti, căci acolo a stat închis într-o geantă şi am reuşit să evităm covorul de orez pe care l-am lăsat tantilor măturătoare de la Babyexpo. Experienţa cu adevărat provocatoare a fost la atelier, când Greuţu a fost convocat pe ultima sută de metri (la propriu, o să crape din toate încheieturile în viitorul foarte apropiat) pentru un shooting la materiale. Şi când greuţu nu s-a mai comportat ca un copil, ci, pierzându-şi mare parte din greutate, a ajuns iar păpuşă.

Iata, dară, cum să NU vă purtaţi copiii în sling :) Sau aşa Da, aşa NU.




In caz că nu vă e clar, difereţa între poze e de câteva minute, timp în care i s-a scurs tot orezul în picioare :D

luni, 7 decembrie 2009

Primul forum de babywearing din România

Adică cel de la sling.ro, pe care îl puteţi accesa direct de pe site sau aici.

Am avut multe mămici cu care am schimbat o gramadă de mailuri, mi-au povestit din experienţele lor, am schimbat, dacă a fost nevoie, tipul de eşarfă (de obicei de la mei-tai la sling, câteodată şi invers), am pus lumea la cale şi am visat purtatul copiilor ajungând ceva cel puţin la fel de comun ca şi cărucioarele.

Am avut insa si suficiente mămici care au avut nevoie de mai mult decât un set de instructiuni / filmulete de pe net (apropo, unele foarte proaste). Care aveau nevoie cel mai mult de o confirmare. Că fac bine că îşi poartă copiii şi că îi poartă în siguranţă. Aşa că asta e ceea ce îmi doresc eu să rezolv cu forumul. Să puteţi cere un sfat, dacă aveţi nevoie, sau să puteţi oferi unul din proprie experienţă.

Mâine-poimâine, sling.ro face un an. Un an în care câteva sute de mămici şi-au purtat copiii. Sunt sigură că multe dintre ele pot oferi informaţii foarte preţioase în primul rând fiindcă vin din propria experienţă. Când aveţi timp şi chef, vă aştept acolo. Numai fiţi indulgente, ştiţi că eu sunt şi mamă şi tată şi pentru site, şi pentru blog şi, mai nou, şi pentru forum. Şi în primul rând pentru d. :)

Să ne fie de bine!


P.S. Blogul acesta va merge în paralel cu cel de pe site până mă dezmeticesc şi reuşesc să copiez tot acolo. Asta va dura cu siguranţă ceva...

Cea mai frumoasă zi

Trebuia să fie pe 3, de ziua lui. Plănuisem, la cererea lui, o zi în doi, trei mai pe seară. Fără musafiri, fără cadouri, fără petrecere, doar o zi în 3 de care îi era atât de dor. Bineînţeles, cu tort, brioşele lui şi sărăţelele mele preferate.

Mi-am promis calculatorul închis, cu excepţia a două sesiuni de comenzi, şi pe prima am programat-o la vreo oră după trezire. Zis şi făcut, vine ora, mă vede copilul la calculator şi-şi aminteşte că i-am promis că-i caut Ciao, belle, ciao! Şi cam acolo s-a terminat ziua noastră frumoasă, mă rog, cel puţin partea aia ,în care eu eram senină.



Am plâns ca o găină, a trebuit să-i explic ce se întâmplă, am povestit de revoluţie, de dreptul la vot, de extrem de multe pentru un copil de fix 3 ani. Dar n-a fost rău deloc, mi-a făcut bine şi mie în caz că aveam nevoie să mă decid să votez. Ei, eu n-aveam, eu sunt din aia 'mobilizatoare' :), insă după asta am reuşit s-o fac pe mama să voteze. Nu împotriva cuiva, ci pentru, ceea ce m-a făcut să mă simt foarte bine.


Tot în cea mai frumoasă zi trebuia (a câta oară) să fie gata siteul nou. Şi blogul, şi forumul. N-a fost, evident. Iar. Din varii motive, inclusiv eu.

Insă in seara aia, cuprinsă de remuşcări, am înţeles ceva. Şi puteam să jur că, în alte forme, mai făcusem asta. Timingul nu e totul. E important, e foarte important. Dar chiar şi timingul se poate recupera. Cel puţin într- relaţie. Nu avem nevoie de căderi pentru a ne lua avânt şi a ajunge sus dar, dacă se întâmplă, nu e o nenorocire. Chiar se poate recupera şi, de fapt, ăsta e tot şpilul.

Am greşit în relaţia cu d când era mic de tot,când încă nu ştiam cum să definesc această relaţie. Când eram prinsă între ceea ce simţeam - pur şi simplu îmi venea să-l strâng în braţe non-stop şi să-l iubesc - şi ceea ce ştiam că 'trebuie' făcut - să îl spăl/ hrănesc/ schimb cu nu ştiu ce la x ore/zile. Ştiam instinctiv să-l iau în braţe, să-l pup, să-l ating, să-l mângâi, să-i vorbesc la fel cum 'ştiam', din cărţi/ articole ce şi când să fac. Şi cumva, interacţiunea dintre aceste două feluri de 'a şti' nu era cea aşteptată. Nu se completau unul pe altul, pe alocuri, dimpotrivă, erau în antiteză.

Însă am învăţat să ştiu de la mine înainte de a 'şti' de la alţii. Şi a fost o lecţie bună pentru mine.

Şi în acea seară, de ziua lui, mi-am dat seama că, de fapt, pentru el, ziua lui era doar o zi, la fel ca oricare alta. In care nu-şi dorea decât nişte părinţi senini. Nu party, nu ore în bucătărie pentru ceva special, nu jucarii, nu haine. Părinţi. La un moment dat îi propuneam să ne îmbrăcăm cu ceva simpatic (că, deh, e ziua lui) şi să ieşim un pic. A vrut halatul lui de baie cu bicicletă. Asta era cu adevărat frumos :). Şi să fie strâns bine, să fiu înghesuit. Nu blugii şmecheri, nu puloverul nu ştiu care, halatul lui în care se simte excelent şi care lui îi place.

Aş mai fi povestit însă s-a trezit iar de azi începe Cea mai frumoasă zi.
Bonus, siteul nou şi forumul vor fi gata azi iar Băse se pare că a reuşit.

miercuri, 2 decembrie 2009

Colecţia nouă II




Vă aminţiţi când vă întrebam ce vă place şi cum căzusem de acord că verdele rulz? Ei bine, verdele n-a vrut, pur şi simplu, să apară în colecţia asta. Dacă roşu + galben a ieşit portocaliu, roşu + albastru - mov, roşu+ bleu - lila, roşu +albastru închis - grena, ei bine, galben +albastru a ieşit...albastru. Şi galben + bleu...bleu. Deci fără verde colecţia asta, mai încercăm data viitoare...

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Dragă blogosferă

Blogspot a aflat. Că vreau să mă mut, că iau blogul cu mine pe sling.ro. Şi cred că s-a supărat. Rău. Pentru că reuşesc să postez un comentariu pe blogurile de pe blogspot o dată din 15. Ceea ce înseamnă că sunt aproape de a renunţa. Asta ca să nu ziceţi că-s nasoală şi că, de la târg încoace, n-am mai zis nici pst. Eu de fapt am vorbit mult, am scris o grămadă de comentarii, parol, numa' că nu reuşeşte să le vadă nimeni.

Acestea fiind zise, dragă MariaMirabela, the no cry sleep solution este cartea cea mai proasta pe care am citit-o de la liceu incoace, n-ai pierdut nimic, stai linistita, daca ai citit primele pagini să ştii că aşa e toată :) Şi dragă Ereena, mă bucur mult că ne-am văzut, că am mai pus o faţă la un blog :) şi sper să vă fie de folos slingul

Şi cum am bifat-o şi pe asta (eh, erau multe, dar cine le mai ştie - comentariile adică) vreau să vă mai întreb ceva:

Aţi vrea să vedeţi slingurile mele în magazine? V-ar încălzi cu ceva? :)) Ţineţi cont că NU veţi avea neapărat personal specializat, nu voi putea face training cu vânzătorii, vă veţi baza numai pe instrucţiunile scrise. Nu, nu-s rele deloc, însă tot la mine ajungeţi în caz că aveţi nevoie de o confirmare sau de un sfat.

Aveţi şi sondaj în dreapta, dacă vă e lene să lăsaţi un comentariu, deşi ar fi apreciat :)

vineri, 27 noiembrie 2009

Sunt gata

Ţesăturile noi.

Cei care au fost la târg ştiu că nu mai aveam unele modele, acum sunt toate gata. Revin în week-end cu poze.

Şi tot în week-end şi la începutul săptămânii vor fi diverse lucrări la site, e gata varianta oferită de Banca Transilvania şi Hotnews, însă va dura un pic până mut totul, inclusiv blogul. Să nu ziceţi ca n-am zis :)

miercuri, 25 noiembrie 2009

Foarte pe scurt

Am rezolvat Babyexpo-ul. Cu bine. Şi cu o răceală cruntă luni dimineaţă (şi sunt foarte recunoscătoare că n-a fost să fie în timpul târgului).

M-am pus, oarecum, pe picioare cu o mână de paragrippe (parca), la propriu. 2 pastilute la 2 ore două zile.

Da, eu eram cu port-bebe-ul special pe ProTV.

Dacă m-aţi văzut şi pe altundeva să-mi ziceţi şi mie că de filmat au mai filmat însă nu reuşesc să îmi amintesc cine.

Da, a fost incredibil de aglomerat si obositor.

Mai vin când îmi revin.

marți, 17 noiembrie 2009

Ne vedem la Babyexpo

De joi, 19 noiembrie, până duminică.
La Polivalentă.
(Sala mare, C, pe stânga). Pardon :), sala mare e B, la numărul 20

D va pregăti standul, ca şi data trecută.



Un sfat din culise : dacă vreţi să nu vă călcaţi în picioare cu alţii şi să vă puteţi uita în linişte peste tot, veniţi vineri sau duminică.

P.S. Dacă data trecută omul de bază a fost Rox, acum o puteţi întâlni pe Irinamea.

luni, 16 noiembrie 2009

Veşti bune curierul are


Curierul meu preferat, Urgent-curier, adică.

Care şi-a extins reţeaua de la 250 la 1635 de locaţii. Ceea ce e minunat, având în vedere că, pentru cumpărător, transportul e în continuare gratuit, prin Urgent-curier, atât timp cât va aflaţi în lista lor de locaţii. Şi au reuşit să acopere cam tot.

Locaţii Urgent-curier

vineri, 13 noiembrie 2009

Întrebare

De ce, în momentul unui control din partea SANEPID-ului, în orice maternitate sunt ascunse biberoanele?

luni, 9 noiembrie 2009

Colecţie nouă, preţuri noi, frământări de mamă care lucrează acasă.

Citind postul Oliviei despre DM am decis să scriu un pic despre mărirea preţurilor pentru colecţia noua şi despre cum am ajuns la asta. Postul a ieşit mai mult decât un pic, e de fapt foarte lung, aşa că dacă vreţi să îl citiţi cap-coadă, luaţi-vă un pic de timp pentru asta.




Când am început 'biznisul', am făcut-o pentru că era (şi este) ceva în care credeam (şi încă o fac). Şi anume că orice mamă ar trebui să ştie cât de bine este să îţi ţii puiul aproape şi că există şi metode prin care poţi face asta, care să fie mai mult decât convenabile atât pentru mama cât şi pentru copil. Şi, evident, partea financiară nu ar trebui să fie un impediment.

1. Preţuri şi costuri

Aşa că, înainte de toate, când am calculat primul preţ pentru slingurile mele, m-am gândit la cât aş fi dispusă eu să plătesc pentru ceva destul de nou şi destul de simplu. Am calculat costurile primare şi am decis preţul care a rămas neschimbat până acum.

Suntem obişnuiţi să găsim pe toate drumurile lucruri ieftine şi foarte ieftine. Chinezisme, pe numele lor de scenă. Şi cumva plecăm de la premisa că se poate şi mai ieftin. Nu calitatea e cea care mă îngrijorează; asta, de cele mai multe ori, se vede cu ochiul liber. Ci faptul că pe acel produs, pe care în loc să îl cumperi dintr-un magazin la 100 lei, îl poţi înlocui cu un produs din Europa, să zicem, la 5 lei. Sau mai puţin. Şi încă o data, nu de calitate vorbesc. Care nu e neapărat de 10 ori mai proastă. Ci de munca pe care oamenii care fac efectiv respectivul produs o depun, şi de banii pe care îi primesc pentru asta.


2. Fair trade

La noi, conceptul de Fair-trade e puţin cunoscut. E vorba de a plăti corect munca unui om. Daca în Canada, venitul mediu, pe an, (calculat aproximativ de mine :)) e in jur de 55.000$, în România e cca 5400$, în China cca 2500$, iar într-o ţară a lumii a treia e de circa 72$. Pe an, da? (cifrele sunt orientative şi aproximative)

Ce înseamnă
Fair-trade de fapt? Foarte pe scurt, este vorba (şi) de un preţ minim platit pe o anumită muncă, în orice zona a lumii ar fi ea făcută. Cum ar veni, e ok să produci păpusă Maricica cu 100 de lei în Canada sau cu 10 lei în România. Dar nu e ok să o faci în Ghana pe 0,001 lei.

Ca producător, ai această alegere: să produci cinstit sau nu. Dar ai aceasta alegere şi ca [] cumpărător. Poţi alege să nu încurajezi munca la negru, sau plătita necorespunzător. Şi dacă, în anumite cazuri, e evident când se întâmplă asta (şi calitatea e de multe ori un indiciu), în altele nu e.

3. Boicotul Nestle

Unul din motivele boicotului Nestle (pentru care mi-am luat tone de roşii că agresez consumatorii de lapte praf în loc să încurajez alaptarea) este faptul că nu îi interesează de unde provine marfa lor.( Mai multe posturi scrise excelent şi documentate până în pânzele albe, plus răspunsuri de la Nestle, găsiţi aici. Annie a fost foarte drăguţă şi mi-a permis să le traduc şi în română. Ştiţi voi, când oi avea timp...)

Mai exact, Nestle este unul din cei mai mari cumpărători de cacao, la nivel mondial. Şi tot Nestle, laolaltă cu ceilalţi importatori de cacao, a fost atenţionat că în multe din fermele de cacao, în special în cele din ţările subdezvoltate (majoritatea, adică), copiii sunt obligaţi să lucreze. Ok, vă las un pic să vă imaginaţi asta. Nu, nu copiii ăia simpatici care sar să o ajute pe mami când lucrează prin grădină. Nu, ăia care sunt treziţi şi trimişi la muncă. Şi care muncesc cot la cot cu cei mari. Sclavagism, cum ar veni. Copii.

Ca uriaş cumpărător de cacao, poţi schimba ceva. Poţi cere certificări prin care să te asiguri că nu a fost chinuit nici un copil pentru cerealele tale pline de zahăr , sare şi, evident, cacao. Sau, poţi să nu. Ceea ce se şi întâmplă.


Back to me

Unde încap eu în toată povestea asta? Păi în primul rând am făcut greşeala de la punctul unu. M-am lăsat păcălită de diferenţele de preţuri pe care le-am văzut, crezând că un preţ mai mare implică automat un profit mai mare. Nu e aşa. Şi încercând să am preţuri cât mai decente, mi-am evaluat timpul şi munca mai prost decât aş fi făcut-o pentru oricine altcineva.


Apoi am făcut-o pe cea de la doi.
Am uitat un om care merită şi el plătit pentru munca lui. Nu în termen de profit al afacerii, nu omul care conduce afacerea, care se gândeşte la dezvoltarea ei, ci omul ăla care aleargă de n ori pe lună la fabrică, care caută materiale, care taie, coase, calcă, împachetează, scrie plicuri, răspunde la mailuri. Am uitat să plătesc timpul ăla pe care îl fur copilului meu şi pe cel pe care i-l înjumătăţesc, participând doar cu jumătate de măsură la jocurile lui.


Evident, a urmat cea de la punctul 3. Asta măcar a fost din necesitate. Adică nu am putut porni la drum cu totul pe gustul meu, a fost nevoie de ţesături cumpărate 'de-a gata'. Dar am rezolvat-o şi pe asta.

Şi am spus stop. De acum mă gândesc şi la mine. La timpul meu, la cel al copilul meu.

Şi este un sfat pentru toate mamele care decid să lucreze acasă. Nu vă subestimaţi munca. Nu e cazul nici să vă supraapreciaţi, încercaţi însă să fiţi corecte. Mai întâi cu voi. Daca faceţi ceva pentru voi şi pentru prieteni e una, dar atunci când lucraţi pe bani pe timpul copilului, preţuiţi-l la adevarata valoare.

duminică, 8 noiembrie 2009

Să zicem teaser

Adică vin şi vă zic, dar nu va arăt. Am fost la fabrică, am văzut materialele. Şi mi-au dat lacrimile. De data asta de fericire. (Data trecută a ieşit cu totul altceva decât speram şi tot am ajuns să mă îndrăgostesc iremediabil de ele)

Sunt perfecte! 2 modele, 6 variante de culori. Roşu + portocaliu, portocaliu + galben, grena + verzuliu, dungi bleo, dungi movalii, dungi calde. Şi sunt culori vii, care te învesesc, care te fac să te bucuri că îţi porţi copilul, să te mândreşti cu el, să mori de drag :)

Am luat câteva mostre, am făcut poze, au ieşit oribil. Pozele, nu mostrele. Mai încerc la lumină naturală când va ieşi soarele. Le veţi vedea live la Babyexpo, intre 19 şi 22 noiembrie. Şi le veţi putea încerca pe perioada târgului, adică să luaţi copilul la plimbare în sling şi să veniţi cu ei peste 2 ore înapoi.

Nu mai e teaser că are şi câteva poze. Unele cu combinaţii pentru genţi. Pentru că am reuşit să prind câteva raze de soare.

1

1,2,3

2,3,4

3,4,5

4,5,6

3,4,5

4,5,6

miercuri, 4 noiembrie 2009

Suedeza, colecţia nouă , mei-tai-uri şi accesorii.

Vă mulţumesc mult de tot, cu ajutorul vostru am găsit o mămică tare drăguţă care s-a oferit să mă ajute cu traducerea din suedeză.

Ca de obicei, luni e marţi, marţi e miercuri şi până la urmă vineri, când vine vorba de fabrică, însă până la Babyexpo (cu stand în sala mare, yeah baby!) vor fi gata noile ţesături. Şi unul din cei care au votat şi au şi comentat va primi un sling în culorile...mă rog...cele mai apropiate de ceea ce a ales. Sau mei-tai. Sau wrap, dacă vrea neapărat.

Partea cea mai bună e că vin şi genţile, am mai lucrat teoretic la ele, sper că practica nu o să mă omoare :)))) Şi partea şi mai bună e că pregătesc şi nişte accesori surpriză, cine ghiceşte, primeşte :)

Partea mai puţin bună e că există şanse să fiu nevoită să scumpesc un pic slingurile. O să încerc cât de mult să nu, dar nu pot să promit nimic. Cu siguranţă mei-tai-urile noi vor fi mai scumpe. Ultimele la preţul vechi sunt cele de mai jos, câte unul din fiecare.




Cele cu bretele roşii au a doua faţă tot roşie. Ştiu, dacă găseam şi pozele eram mare. Nu sunt.

luni, 2 noiembrie 2009

Mă poate ajuta cineva cu o traducere din suedeză?

Titlul spune tot, am nevoie de cineva care să faca puţină (ok, foarte puţină) muncă de documentaţie şi o mică traducere. Nu ar trebui să-i ia mai mult de 30 min cuiva care stăpâneşte limba foarte bine.

Nu o pot face printr-un traducător autorizat pentru că e nevoie şi de acele 5 minute de cercetare.

Evident, pe bani. Sau pe slinguri :)))

V-aş rămâne veşnic recunoscătoare daca aţi da mai departe.

duminică, 1 noiembrie 2009

Poze cu the geanta



De ieri din parc. Weekendul următor merg la atelier şi voi veni cu varianta finală. Dacă nu mă îngrop în noile mei-tai-uri.

The geanta era aproape goală, de abia plecasem de acasă, mergeau mai bine câteva poze de după cumpărături, însă cine să mai găsească aparatul în ce era în sărmana geantă ...




vineri, 30 octombrie 2009

Grup de sprijin pentru alăptare – colecţia toamnă-iarnă 2009

Aceeaşi poveste, o locaţie nouă. Şi ceva mai prietenoasă. Sper să ne vedem acolo.

A 3-a ediţie a grupului de sprijin dă startul la sănătate!

Pentru colecţia de toamnă-iarnă am ales cele mai tari nuanţe: nutriţie echilibrată, imunitate de nota 10, dezvoltare psiho-afectivă la superlativ!

Îţi doreşti ca în acest sezon să ai un copil ferit de complicaţiile infecţiilor respiratorii?

Ai vrea să-i dai cel mai bun ingredient pentru dezvoltarea neuronală în primul an de viaţă?

Te întrebi cum îi poţi oferi copilului tău o bază afectivă solidă, cum poţi răspunde la nevoile lui esenţiale, acelea de contact cu tine, de căldură şi de siguranţă, de protecţie şi de respect?

Cauţi o soluţie simplă, firească, de a oferi tot ce este mai bun şi mai natural copilului tău?

Ai doi sâni?
Dacă îi foloseşti pentru a-ţi hrăni puiul, atunci ai şanse foarte mari să ai un copil sănătos, plin de vitalitate şi de energie!

În acest sezon se poartă copiii alăptaţi! Ai şi tu unul?
Vino împreună cu el la Grupul de sprijin pentru alăptare, duminică, 1 noiembrie, intre orele 17-19, la sediul Consiliului Tineretului din România, P-ţa Valter Mărăcineanu nr.1-3, intrarea 5, camera 139-141, sector 1, Bucureşti.


Echipa noastră îţi va răspunde la întrebări şi te va ajuta să fii la curent cu noile trenduri în alăptare!”

de Irina Popescu, Educator Prenatal Lamaze

Vă rugăm să confirmaţi participarea la:

contact@nastecumsimti.org


Dacă nu aţi confirmat nimic dar v-aţi trezit în ultimul momentul că ati vrea să veniţi sau doar aţi aflat foarte târziu, e ok. Confirmarea e recomandată pentru a ne ajuta pe noi să stim câte forţe să mobilizăm :). Decât să aveti nevoie să veniţi şi să nu o faceţi din cauză că n-aţi anunţat, mai bine veniţi oricum. Nu se va supăra nimeni. Şi dacă veniţi şi vă încurcaţi aproape de destinaţie daţi un telefon. Numărul meu e pe blog, sus, la contact, al Irinei aici. Deci ne vedem?

joi, 29 octombrie 2009

The geanta


Cea de care vorbeam mai devreme
. Adică m-am învrednicit şi am reuşit să scot de pe aparat câteva poze făcute 'la cald'. După cum v-aţi obişnuit, pozele mele sunt mult mai nasoale decât the real thing. În poza cu ea plină era băgată înăuntru o geacă de iarnă din aia lungă până genunchi. Adică maaare.



Părţile bune şi super bune
:

Încap o mie de chestii înauntru.

Dacă nu ai o mie de chestii (ştiu, e greu şi cere mult exerciţiu) atunci nu umbli cu geamantanul umflat după tine.

E incredibil de uşoară, mai uşoară decât un sling (cum prind un cântar dau de ştire, cana mea gradată pentru măsurători nu m-a ajutat de data asta).

Are o gentuţa mică extra, fix cât să încapă-n ea un sling pe care nu vrei să-l pătezi de alte chestii.

Poate să aibă şi mai multe, de orice dimensiuni:
cât două/trei/cinci scutece;
cât un pachet de biscuiţi pe care i-ai prefera vărsaţi într-un singur loc, nu prin toată geanta;
cât să ţină nişte girl stuff (ceea ce înceamnă că bebe are peste 1 an, dacă ai nevoie de girl stuff înainte de asta you rock);
cât să-ti pui fix orice îţi trece prin cap (şi-i musai să spui şi la alţii, cine ştie ce idei salvatoare ai).

Buzunar cu fermoar pe interior, dacă între atâtea genuţe extra reuşeşti să-ti ratăceşti portofelul.

Are bretele foarte late şi o să aibă unele şi mai late, mie una 17 cm nu mi-au fost de ajuns.

Poţi s-o porţi pe un umăr, pe doi ca rucsac, sau poţi să-i faci o mega fundă dacă te simţi stylish.

Are două feţe la fel de funcţionale (impossible at it may seem, se poate)

Una din feţe e musai din acelaşi material cu slingul. Evident, pentru slingurile noi, pentru cele vechi tre' să daţi şpagă să mă caut de materail :)

Dacă te prinde ploaia cu ea pe faţa potrivită nu se uda nimic. Mai puţin în cazul în care ai vărsat sticla cu apă înăuntru.

Buzunar larg pe bretea să ţii totuşi sticla aia cu apă la verticală, poate scapi de partea cu dopul /capacul de la biberon pus strâmb.




În lucru/ opţionale
:
Bretelele foarte late şi superlate care vor veni exact ca un sling pe umăr, pentru slingoholici. La primul drum la atelier.
Fundul întărit cu ceva f uşor în caz că nu îţi plac genţile plate când sunt goale.
Fermoare din plastic (sunt mai uşoare decât cele de metal) sau scai, cum îţi place inimioara, la toate închiderile.

Priceless. Serios! După ce rezolv cu pozele mai acătării şi cu încă una făcută cap-coadă cu calcul de material şi timp, revin şi cu preţul.


Şi dacă aţi rezistat să citiţi până acum tre' să mă şi plâng. Pentru că patentul meu pentru the geanta e deja luat undeva în USA. Bine, nu e the exact same thing, principiul e acelaşi, sistemul e altul. Şi patentele se iau numai pentru o ţară, deci degeaba îl patentez în Ro dacă îl fac pe bandă în orice altă ţară. Aşa că mă gândesc serios dacă mai merită bătaia de cap sau pun mână şi fac the geanta cu the ideea şi fără the patentul şi gata. Opinii? (deci patentul nu e pentru ce aţi văzut aici că doar îl ţin secret :))) )

marți, 27 octombrie 2009

O clipă de relaxare

Pentru a treia oară anul ăsta amreuşit să plecăm undeva fără să trebuiască să rezolvăm ceva. Un week end la mama :). Bun, zis şi făcut, copilul super încântat, calare pe bunici, husband sforăind şi recuperând la greu nopţile jumătate albe din ultimele săptămâni, iar eu... liberă! Fără slinguri de făcut (le-am terminat super rapid în câteva ore numai să nu le mai văd :)) ) fără vase de spălat (bine, erau o tonă, dar acasă) fără mâncare de făcut, ce să mai, liberă.

Contrar obiceiului recent nu am luat telefonul să mă relaxez cu vreo prietenă dragă măcar juma' de oră ci m-am tolănit pe un scaun în atelier şi am început să mă uit. Pe pereţi, cum ar veni. Numai că toţi pereţii sunt plini de rafturi cu materiale, adică fix o sursă nemărginită de inspiraţie. Şi m-a lovit.

Geanta! The geanta la care visez de luni de zile. Uşoară, impermeabilă, cu două feţe, cu bretele late de tot care să îmbrace umărul exact ca un sling, care să se asorteze cu slingul, cu multe buzunare utile şi fără porcării extra. Da, geanta!

Cu fâşul a fost simplu. Gri, să meargă cu cizmele, cu blugii şi cu obsesia mea pentru gri :). Bun, dar cu ce sling? Şi cum căutam de zor printre resturile rămase am dat de....tana-na-nam.... o bucăţică din materialul bleo! Da, slingul acela sublim! Ala la care am plâns când am văzut prima oară materialul pentru că nu era ce voiam. Şi de care m-am îndrăgostit iremediabil după, tardiv de altfel pentru că la babyexpo le-am vândut pe toate. Cam scurtuţ dar oricum nu-mi place coada...Ah, şi cu inele roz! Făcut, probat, perfect.

Am folosi toate resturile posibile şi am făcut o geantă ...măi...o geantă...Nu vă pot explica în cuvinte. Perfectă! Suficient de mare încât să pot băga în ea inclusiv gecile, a mea şi a lui d, dar subţirică şi finuţă când e goală. Perfectă, am mai zis, nu?


Şi cum mă uitam la ea şi la gentuţa mică dinauntru (ok, asta e extra, n-am avut niciodată, mi-ar fi plăcut când căram scutece. acum chiar nu am ce face cu ea dar... îmi trebui€ :)))) ) mi-am dat seama că îmi mai lipseşte ceva. Una cu alb şi negru :) Aşa că am pus mâna şi am mai făcut una. Tot perfectă, evident :)) O faţă din inul alb cu flori negre, o faţă din fâş negru cu un pic de tentă de maro, să acopere toată gama de geci şi încâlţări posibile :).


Ştiu, vă întrebaţi cum arată, vreţi poze, action pics, orice. Ei bine, relaxarea a fost atât de mare încât am reuşit să uit la Slatina cablul de la aparat. Acelaşi aparat care deţine şi pozele cu cele câteva slinguri în carouri făcute să mă 'ţină' până sunt gata materialele noi.

Dar pe cuvânt că m-am relaxat atât de tare încât o să vedeţi genţile şi pe site. La un moment dat...

duminică, 25 octombrie 2009

S-a schimbat ora.

Nu, nu ştiam. A fost exact ca data trecută. Identic şi la fel. Acelaşi trezit mai devreme, acelaşi orbecăit printre ceasuri şi pepsi (aka cafeaua de dimineaţă), aceleaşi întrebări existenţiale apropo de telefon, calculator şi ceasul din perete.

Şi aceeaşi concluzie târzie: s-a schimbat ora. Parol! Şi de data asta am găsit şi pe hotnews, deci măcar Irina n-a mai fost prinsă cu garda jos :)

luni, 12 octombrie 2009

Unde arunci medicamentele sau Cum să sperii o farmacista

Când am reuşit în sfârşit să facem curăţenia de primăvară, adică acum :), am dat de cutia cu medicamente. Plină ochi. Şi cum eram croită să fac curat şi să scap şi copilul de eventuale accidente cu pastile, am decis să o golim împreună.

El a fost foarte încântat, a văzut tot felul de pilule, colorate şi ne, mari, mici, capsule, în folie şi la tub. Eu am profitat de moment să îi povestesc cum că nici un soi de pastilă nu se poate lua la întâmplare, cum funcţionăm, de ce, când, cum.

Şi cu ocazia asta am descoperit că majoritatea medicamentelor expirasera prin 2007/2008 (trăiască copilul, de când cu el am renunţat la medicamente pentru orice durere/ jenă/ junghi) şi unele chiar în 2002! Bun, le-am pus pe toate la un loc, aruncat ambalajele din carton la hârtii şi când să pun pilulele mi-am amintit de un comentariu al Teodorei. Cum că 'acolo', 'la ei', în Franţa adică, medicamentele se duc înapoi la farmacie şi se ocupă ei de distrugerea lor.

Bon, eu, optimistă, aştept să treaca weekendul şi azi dimineaţă mă prezint la prima farmacie cu întrebarea: Colectaţi medicamente expirate? Sau ştiţi un centru care face asta? Nu vă pot explica în cuvinte, e ceva ce trebuie să încercaţi pentru a înţelege. 6 farmaciste mute! De la 3 farmacii. După ce îşi revin din şoc se întreabă una pe alta, cheamă diriginta (cele mai drăguţe), schimbă priviri nedumerite. Nimic. N-a auzit nimeni, nu se ştie, nu se cunoaşte.

Deci vin cu întrebarea: ce fac cu o pungă de medicamente expirate? La gunoi nu, la wc nu. Se pare că nici la farmacie nu. Unde?

vineri, 9 octombrie 2009

Alegeţi un material, ajutaţi-mă să mă hotărăsc.

De fapt două. Culorile nu vor fi chiar cele de pe monitor, în funcţie de ce hotărăsc se vor schimba toate cu două-trei tonuri spre o anumită culoare, mai spre bleo, mai spre verde, mai terne un pic. În mare însă, acestea sunt variantele. Eu înclin spre doi si trei. Nu pot face în acest moment mai mult de două ţesături, deci am cu adevărat nevoie de ajutor.

(unul din fişiere pare bulit, culorile au iesit arse, sunt sigură că vă prindeţi voi care şi îl vedeti la adevarata valoare :) )






marți, 6 octombrie 2009

Ultimul sling bleu!


E cel pe care l-am pus deoparte pentru concursul de pe Activităţi pentru Copii. Dacă aţi rămas visând la el (şi ştiu că sunt câţiva care au vărsat o lacrimă :) ) mai aveţi o şansă.

Reguli de participare:

1. La concurs poate participa orice echipa adult-copil din Romania, dar si din afara tarii (premiul insa va fi trimis la o adresa din Romania).
2. Sa fii membru al site-ului ActivitatiCopii.ro (daca nu esti, te poti inscrie in orice moment);
3. Sa povestesti pe pagina de concurs din forum cum te joci impreuna cu copilul (nu uita: prenumele si varsta copilului)
4. Copiii trebuie sa aiba varsta 0 - 3 ani;


Premiul se va acorda prin tragere la sorţi deci un pic de noroc nu strică. Succes!

luni, 5 octombrie 2009

Ce slinguri v-ar plăcea?

De ceva timp lucrez la nişte materiale noi, special pentru slingurile mele. Am testat deja primele ţesături, slingurile pe care le-aţi văzut la babyexpo, însă cum au venit, la fel de repede s-au dus. Cele bleo şi albastre şi-au găsit cu toatele :) căsuţele lor, au mai rămas câteva din cele roşii. Aşa că săptămâna aceasta trebuie să termin designul pentru noile ţesături. Vor fi slinguri, wrapuri şi mei-tai-uri, cum planuisem de prima dată, însă nu am apucat din cauză de nebunie de Babyexpo.

Ştiu că verdele e noul roz :), însă aş fi curioasă să ştiu ce v-ar plăcea să vedeţi în noua colecţie. Vor fi două modele noi, dungate. Aş vrea să ştiu ce culori v-ar plăcea şi dacă vă plac mai mult cele cu dungi subţiri sau mai groase.

Puteţi vota în sondajul din dreapta dacă va grăbiţi rău, m-ar bucura însă comentariile voastre cât mai detaliate.

No, dacă vă chinuie talentul şi vreţi să faceţi şi voi o variantă, aştept cu drag şi, dacă le bate pe ale mele :))), o veţi putea vedea pe câteva sute de mămici :).

vineri, 2 octombrie 2009

Ne vedem în IOR

Vă invit, sâmbătă, 3 octombrie 2009, în parcul Titan, lângă fântana de 16 m, pe insula pensionarilor, la ora 11 fix să începem să ataşăm copiii la sân pentru a promova alăptarea şi a o susţine alături de alte mii de mame de pe tot globul.


De ce voi merge:

Pentru că acum doi ani jumate ieşeam din casă câte o oră, pentru că urma să i se facă foame copilului şi trebuia să mă întorc acasă.

Pentru că ieşeam dedouă, maxim 3 ori pe zi afară, din cauză că eram prea obosită după drumurile de întorcere, cu copilul în braţe şi împingând la cărucior, ocazional urcând şi 5 etaje pe jos cu copilul în braţe.

Pentru că, până nu am văzut o prietenă dragă (mulţumesc, Raluca!) alaptandu-şi fetiţa pe o bancă în parc, nu mi-a trecut prin minte că aş putea face şi eu asta.

Pentru că a avea un copil mic pe care îl alăptezi nu trebuie să însemne că eşti consemnată în casa 24 h/ zi.

Pentru că mulsul nu e o plăcere şi, pentru unii, nici măcar o opţiune.

Pentru că e păcat să oferi ketchup când ai roşiile la îndemână.

Pentru că pot şi pentru că copilul meu a fost încântat să mergem după ce i-am povestit ce se întâmplă acolo.


Evident, dacă aveţi un sling/ wrap/ mei-tai/ pouch cu care nu vă descurcaţi, vă pot oferi ajutor după ce se termină toată treaba cu alăptatul.

Spam frumos şi util

Sau cel de-al doilea câştigător al concursului cu tel mai tare spam, un mail primit de la o mămică posesoare de sling.

Vrei ca puiul tau sa te stie aproape cat mai mult timp?

Vrei sa ai cat mai multa mobilitate chiar daca puiul tau abia a aparut pe lume?

Vrei ca lumea sa intoarca mereu capul dupa tine si puiul tau si sa va admire pe amandoi?

Vrei sa intri mai usor in vorba cu mamici sau tatici pe care nu ii cunosti dar pe care poate ai vrea sa ii cunosti dar nu gasesti un motiv potrivit sa intri in vorba cu ei?

Vrei sa mergi in parc si sa nu ajungi sa impingi un carut gol cu o mana si cu alta sa iti tii puiul in brate?

Vrei sa nu te doara spatele si mainile cand iti tii puiul in brate pentru mai mult timp?

Vrei sa cutreieri magazinele ore in sir in cautarea rochiei perfecte pentru botez fara sa te desparti de puiul tau?

Vrei sa aduci un zambet pe fata celor care il vad pe puiul tau dormind fericit la tine in brate?

Vrei sa ai un pui fericit si sa fii un parinte fericit?

Acum fericirea e la un click distanta si nici nu te costa mult! Trebuie doar sa cumperi un sling de la Diana:)
Sincer iti spun, cred ca slingul de la tine este cea mai buna alegere facuta pentru puiul nostru pana acum: nu jucarii, nu hainute, nu cine stie ce alte bazaconii ajung sa cumpere proaspetii parinti din dorinta de a-si face copiii cat mai fericiti. Si imi pare rau ca nu ai mai multa vizibilitate ca sa profite cat mai multi pitici si parintii lor de avantajele astea. Si imi pare rau ca nu indraznesc sau nu au prezenta de spirit cat mai multi parinti care ne vad pe strada cu slingul sa ne intrebe de unde il avem, ca le-am spune imediat. De aia zic ca poate ai merita un astfel de spam!


Acesta e mailul de la Dani care m-a făcut să o consider câştigătoare la concursul cu spamurile, deşi nu se încadra în termenii concursului.

Si totuşi, vă rog, nu trimiteţi spamuri, nici măcar utile şi drăguţe :)

joi, 1 octombrie 2009

And the sling goes to ...

Mi-am revenit - parţial - după Babyexpo, am citit, am cugetat, am citit dinnou, am decis. Nu mă mai impresionează nici scrisorile nigeriene, nici pilulele de nici un fel şi cu siguranţă nici Raiffeisen-ul. Şi cum azi sunt foarte sentimentală, cele mai nasoale spamuri, după mintea mea, sunt:

Locul III: Cristina
un mail venit ieri de la Mama si azi unul de la Tata (cu care m-am si ars, ca uitasem ca nu il am asa in Adress, dar ma rog...) cu titlul: ''Fw: Ai vazut asta...???@'' si care nu este decat reclama la cauciucuri, piese de schimb auto si alte cele.

Locul II: Augustin

primesc un număr semnificativ de mesaje spam de la mine însumi. 'Au, cel puţin, aşa scrie la câmpul expeditorului.



Locul I: Alina
un email gol golutz de la "unknown sender" cu "no subject"

Alina, aştept un mail de la tine să vedem cum rezolvăm cu premiul. Vă mulţumesc tuturor că aţi spus 'din casă', cum ar veni, că v-aţi expus folderul de spam unor necunoscuţi :)

luni, 28 septembrie 2009

Concluzii după 4 zile de Babyexpo

Pentru început trebuie să spun că nu mă aşteptam la nimic. Nu am plecat cu ideea că o să văd mulţi oameni ok, că o să pice lumea pe spate :) şi nici că o să fiu luată la şuturi. Eram doar foarte curioasă. Deci cumva nu aveam cum să fiu dezamăgită. Şi nici nu am fost. Au fost de fapt 4 zile de ieşit în parcuri noi.



Am întâlnit fete dragi care au venit să mă viziteze şi care mi-au făcut reclamă purtându-şi copiii în slinguri şi mei-tai-uri şi care s-au oferit să împartă pliante. Mult peste aşteptările mele, căci nu aş fi îndrăznit niciodată să cer aşa ceva cuiva cu copil, să îl plimbe prin aglomeraţie şi să mai şi facă reclamă. De unde! Au venit multe mămici simpatice, unele pe care nu le-am văzut niciodată, doar ne-am conversat pe mail, şi care au fost atât de încântate de eşarfele lor încât au vrut ca în timp ce aruncau câte un ochi la jucării, cărticele şi altele, să ajute şi alte mămici. Şi au împărţit pliante cu copiii în sling.

Am fost din nou surprinsă de mămicile blogosferice care au fost de milioane, iar Anei nu-i pot mulţumi îndeajuns (până la al doilea bebe :))) )pentru tot timpul furat de la job şi pentru observaţiile excelente şi plimbarea cu Tomi în sling (o păpuşă cu ochi verzi pe care a adoptat-o în două minute şi a scos-o la produs :)) )

Rox a fost mâna mea dreaptă, fără de care nu aş fi reuşit nimic, aşa că mii de mulţumiri, Rox!



Am văzut şi părinţi care discutau liniştiţi şi făceau glumiţe in timp de copilul urla în cărucior, aruncându-i câte un Hai, taci! din când în când. Să zic totuşi că au fost mai puţini decât într-un parc şi decât în anii trecuţi.

Dar cel mai si cel mai mult mi-au plăcut doi părinţi care au văzut slingurile şi au zis: da! Instant, fără să mai fi auzit vreodată de aşa ceva.
O mămică cu un bebe de un an jumate, pe care îl cărase pe şold câteva ore bune şi era epuizată. S-a oprit să vadă slingurile pentru prietena ei gravidă şi când a auzit că îl poate folosi şi ea, l-a pus pe ea şi efectiv a răsuflat uşurată. Imaginea aia e una care mă va ţine 'in busines' mult timp de acum înainte. Pur şi simplu s-a liniştit. Iar copilul stătea acolo de parcă l-ar fi purtat din prima zi. Şi mi-a plăcut mult când am auzit-o vorbind după vreo 10 minute: daca aude soţu' ca am dat 1 milion două sute pe ăsta moare! Şi ce dacă! Ţu ştii cum e?

Şi o altă surpiză foooarte plăcută a fost din partea unui tătic. Un tătic care nu era nici cool, nici presat de soţie şi nici nu mai auzise de slinguri. Doar un tătic care a prins o demonstraţie şi a zis da, vreau şi eu. Bebe avea câteva săptămâni şi a spus că i se pare prea mare căruciorul pentru el, bebe are nevoie de ceva mai mic, să îl ţină aproape. Îmi dăduseră lacrimile,pur şi simplu vorbea atât de frumos şi din suflet, de puiul lui mic, cum rar am întâlnit.


Am întâlnit oameni care auziseră de slinguri de pe Hotnews şi s-au oprit doar ca să ne felicite.

Am văzut foarte mulţi părinţi care s-au oprit oftând şi care şi-ar fi dorit aşa ceva pentru perioada în care copii lor erau mici.

Am întâlnit pârinţi cu copii de 4-11 luni şi care au zis, da, era bun când era mic, acum ce să mai fac cu el că nu îl mai ţin eu în braţe. ?

Am întâlnit gravide care au venit şi au întrebat care e diferenţa între o eşarfă şi un marsupiu clasic şi mi-a plăcut tare mult că au întrebat, că şi-au pus problema, că pur şi simplu se documentau.

Am mai văzut şi un tătic ce îsi purta copilul de 3 săptămâni într-un wrap Didymos, ţesut. Nu ştiu dacă mulţi dintre voi ştiu ce înseamnă asta. Un wrap, deci cam cel mai greu de folosit pentru 'prima oară', ţesut, deci greu de folosit cu un nou-născut, şi tătic. Asta înseamnă că a vrut musai să o facă, a ştiut dinainte cât de mult vrea să facă asta, să îşi ţină copilul aproape, şi a făcut-o. Şi a şi ieşit cu el în lume, deci era pregătit să suporte şi eventuale critici şi şuturi. Jos palăria!

Şi mai mult decât atât, am întâlnit o persoană extraordinară. Am cunoscut-o pe Mihaela Zaharia, de la Parenting.ro. Am îndrăgit-o din prima, am mai stat de vorbă, ne-am ciocnit de cel puţin 20 de ori pe holurile Babyexpo deşi aveam standuri la mare depăratare, deci undeva a fost şi soarta la mijloc :). Pot să vă spun doar că îmi place mult şi că sigur vom face ceva împreună la un moment dat.



Partea mai puţin bună... hai să zic şi de asta. Cald! Îngrozitor de cald. Toată ziua batea soarele în feresetrele imense puse pe sud, deci tot timpul zona F era saună. Am reuşit să am 3 zile în care nu am pus nimic în gură în afară de apa şi câteva gogoşi mici pe zi. Nu puteai. No, asta nu e chiar atât de rău având în vedere că şi Rox şi eu am dat câte ceva jos :).

joi, 24 septembrie 2009

International Babywearing Week - Întâlnirea



Scuză: am fost plecată din Bucureşti o lună. Fix luna în care Centrul pentru împrumutat biciclete şi-a făcut sediul în Parcul Kiseleff, la foişorul cu pricina. Fapt pentru care ne-am trezit fără loc de întâlnire. Ne-am mutat un pic mai incolo, (noroc că e parcul mare) însă am suferit (eu, de restul nu ştiu, dar bănuiesc) că am stat în picioare, băncuţele din jur fiind relativ pline.

Nu ştiu când au trecut 3 ore. Nici a patra, dar măcar după primele 3 ore am aflat cât e ceasul. Şi nu mai ştiu dacă am întrebat pe toată lumea de poze. Eu zic că da, nu bag mâna-n foc. Aşa că dacă e o poză cu voi pe blog şi n-ati zis 'da' în prealabil, vă rog trimiteţi un mail şi rezolvăm.

Am avut multe surprize plăcute. Prima ajunsă a fost Raluca, cu neobositul Mateicelnuasamic :), poze de la venire nu avem, avem insă de la plecare, cu zâmbetul pe buze.


M-a bucurat mult venirea Danei cu Ioana cea plimbăreaţă, ştiu, v-am zis de zeci de ori, dar tot mai zic, moor de dragul lor şi, tot la categoria plimbăreţi, de dragul Biancăi. Dana şi Ioana au făcut o demonstraţie cu slingul cu inel, cred că cea mai corectă, simplă şi bine punctată din câte am văzut, incluzând toate filmuleţele de pe youtube :)





Surpriza cea mai plăcută a fost făcută de o fetiţă de 5 luni jumate a cărei mămică, uşor intimidată de wrapul primit (amazonas, culori superbe, e musai sa trec si eu pe colorate :) ) şi de căldurile de afară, nu o purtase până atunci. Laura (storch) a fost o drăguţă şi i-a dat o mână de ajutor iar pitica, odată ajunsă în wrap, a dormit o oră neîntoarsă.






Şi încă o surpriză plăcută, de la o mămică din una din ţările ex-sovietice, după accent, venită cu un frumos sling Hoppediz şi cu o păpuşă perfectă de o lună.




Am mai văzut un pui dulce de dimensiunile lui d al meu din tinereţe :), uriaş adică :) şi pur şi simplu delicios.




Două surori cu doi pici incredibili de dulci şi slinguri la fel. Sunt supărată foc pe ele pentru că nu folosiseră slingurile deşi le aveau de câteva luni bune şi mai stateam şi la două staţii unele de altele.



O mamica turcoaz :) cu un pui suparăcios care s-a lăsat convins până la urmă că e ok şi în sling şi căruia trebuie să îi cer scuze pentru că mereu am fost întrerupte, deci musai ne mai vedem o dată liniştite.




Andreea şi Matei au fost vedetele serii, stătea atât de liniştit în sling şi într-o poziţie de pus la gazetă la 'aşa da', încât i-am chemat de câteva zeci de ori să pozeze ca şi exemplu pozitiv. Nu mai spun cum arăta slingul rosu, fără pic de modestie, erau perfecţi!




Am cunoscut de-adevaratelea un băieţel şi o mămică de băieţel, îmi pare tare rău ca au fost un pic izolaţi, eu mereu în fugă, însă am niste poze...o să merite drumul :). Plus că piticul s-a aranjat şi el în pouch imediat, chiar dacă un pic de tot mai mare, în două luni nu-l mai dau jos.




Am avut şi o mămică începătoare (să nu zic virgină :) ) care a testat un mei-tai şi un sling şi a plecat îndrăgostită :).






O alta mămica tare dragă mie, a venit cu bebe Vlad în sling şi a plecat cu gândul la un mei-tai :).



Între timp, copiii şi-au mai văzut de ale lor, părinţii la fel, trăgând linie eu zic că totul a iesit foarte bine şi că e loc de şi mai bine, deci mai facem. Am mai avut o mămică cu wrap pe care nu am recunoscut-o şi cu care nici nu am apucat să stau de vorbă, deci nu voi pune poze.


Şi da, aţi auzit bine, a fost linişte. Am auzit câteva mârâituri finuţe la un moment dat dar, ce-i drept, cam stresam copilul cu un sling, în rest linişte şi pace, numai pui fericiţi şi liniştiţi. Şi pentru mine e tare ciudat să tot văd copii crescând, să reîntâlnesc pui de o săptămână peste o lună, peste două, peste trei, să-i văd pe toţi crescând şi transformându-se şi pe mămici la fel.

Cel mai frumos sling al serii a fost însă, după mine, cel al lui Darie.


Şi nu v-aş fi putut arăta nimic din cele de mai sus fără ajutorul Dafinei. Îţi mulţumesc mult mult de tot şi cumva, cândva, promit ca mă revanşez.